BGH cu privire la răspunderea directorului general demisionar – Az.: II ZR 206/22
În caz de insolvență sau supraîndatorare a unei societăți, directorul general este obligat să depună imediat cererea de insolvență. BGH a decis, prin hotărârea din 23 iulie 2024, că directorii generali care au demisionat pot fi responsabili în fața noilor creditori pentru întârzierea depunerii cererii de insolvență (Az.: II ZR 206/22).
În prezența unui motiv de insolvență, cererea de insolvență trebuie depusă fără întârziere culpabilă. Dacă o societate efectuează plăți, deși există situația de insolvență, care nu sunt compatibile cu diligența unei conduceri ordonate și conștiincioase, directorii generali sau consiliile de administrație pot fi, de asemenea, personal responsabili. Un director general care a încălcat obligația de a depune cererea de insolvență și a părăsit ulterior societatea poate fi responsabil și în fața noilor creditori. Un nou creditor este cel care a devenit creditor al societății după apariția insolvenței, așa cum explică firma de avocatură MTR Legal Rechtsanwälte, care oferă consultanță în dreptul societăților comerciale.
Directorul general nu depune cererea de insolvență
În cazul de bază adus în fața BGH, pârâta era moștenitoarea unică a unui director general decedat. Decedatul a fost director general al mai multor societăți de distribuție între 2013 și 2016. Societățile erau deja în stare de insolvență din 2011, dar nu s-a depus nicio cerere de insolvență. Reclamanta a încheiat patru contracte de investiții de capital cu societățile de distribuție între 2013 și 2016, trei contracte în perioada când decedatul era încă director general, un contract fiind încheiat ulterior. În 2018, procedurile de insolvență asupra societăților de distribuție au fost deschise. Reclamanta a pierdut aproximativ 51.000 de euro prin investițiile sale de capital și l-a acționat în judecată pe fostul director general sau pe moștenitoarea sa unică pentru despăgubiri, printre altele, pentru întârzierea depunerii cererii de insolvență.
BGH a constatat că directorul general demisionar este responsabil față de reclamantă ca nou creditor, deoarece a încălcat obligația de a depune imediat cererea de insolvență. Răspunderea directorului general se extinde și la contractul pe care reclamanta l-a încheiat după demisia sa, a decis BGH.
Administratorul judiciar este responsabil față de noii creditori
Este necontestat că societățile de distribuție erau deja supraîndatorate înainte de încheierea contractelor cu reclamanta. O cerere de insolvență nu a fost însă depusă. Astfel, fostul director general și-a încălcat obligația. Răspunderea unui director general demisionar pentru întârzierea depunerii cererii de insolvență nu este limitată la daunele care au apărut înainte de demisia sa, a explicat BGH. Mai degrabă, un director general demisionar este, în principiu, responsabil și pentru daunele noilor creditori care au intrat în relații comerciale cu societatea după demisia sa. Condiția este ca situația de pericol creată de încălcarea obligației să fie încă existentă și întârzierea depunerii cererii de insolvență să fie cauzatoare pentru daunele suferite. Acesta este cazul aici, deoarece dacă cererea de insolvență ar fi fost depusă la timp, nu ar fi avut loc încheierea contractelor între reclamantă și societate, a interpretat BGH.
Încălcarea obligației nu este anulată retroactiv
Odată cu demisia din funcția de director general, încălcările de obligații deja comise, cum ar fi neîndeplinirea depunerii cererii de insolvență, nu sunt anulate retroactiv. Acest lucru este valabil și pentru daunele cauzate de întârzierea depunerii cererii de insolvență, au clarificat judecătorii de la Karlsruhe. Un director general este, în principiu, responsabil și pentru daunele întârziate cauzate noilor creditori, care au devenit parteneri contractuali ai societății doar după încheierea mandatului său, dacă încălcarea obligației de depunere a cererii de insolvență a fost (co) cauzală pentru daune, a explicat BGH. Într-un astfel de caz, fostul director general trebuie să poarte responsabilitatea pentru daune ca o consecință a încălcării obligației de depunere a cererii de insolvență. Numai dacă riscul creat de încălcarea obligației nu mai există, responsabilitatea fostului director general poate înceta. Aceasta ar fi, de exemplu, situația în care societatea s-a redresat susținut după demisia asociatului, dar ulterior a devenit din nou în pragul insolvenței, a menționat BGH.
Curtea Federală de Justiție, prin această decizie, a intensificat răspunderea directorilor generali pentru întârzierea depunerii cererii de insolvență. Răspunderea include și tranzacțiile asupra cărora, după demisia sa, nu mai are nicio influență. Cu atât mai important este ca directorii să fie informați permanent despre situația economică a societății și, dacă este necesar, să depună la timp cererea de insolvență.
MTR Legal Rechtsanwälte oferă consultanță în dreptul societăților comerciale și dreptul insolvenței.
Contactați-ne cu plăcere Contact cu noi!
