Hotărârea BFH privind dezavantajul fiscal prin clauza Jastrow
Testamentul berlinez este popular în rândul soților, deoarece este deosebit de potrivit pentru a proteja, în caz de deces, partenerul supraviețuitor de pretențiile altor moștenitori. Însă, securitatea financiară poate întâmpina efecte negative asupra impozitului pe succesiune. Acest lucru este demonstrat și de o hotărâre a Curții Federale de Finanțe (BFH) din 11 octombrie 2023 privind așa-numita clauză Jastrow în testamentul berlinez (Az.: II R 34/20).
În cazul unui testament berlinez sau al unui testament comun al soților, partenerii se numesc de obicei reciproc moștenitori unici, iar copiii moștenitori finali. Astfel, copiii moștenesc abia după ce ambii părinți au decedat. În acest fel, soțul supraviețuitor este protejat de pretențiile altor moștenitori și este mai bine asigurat financiar după moartea partenerului. Însă, copiii pot pretinde partea lor legală după moartea primului părinte. Pentru a evita acest lucru, se introduce adesea o clauză penalizatoare în testamentul berlinez. Aceasta susține că un copil, care își cere partea legală după moartea primului părinte, va primi și după moartea celui de-al doilea părinte doar partea legală, așa cum explică cabinetul de avocatură MTR Legal Rechtsanwälte, care de asemenea oferă consiliere în dreptul succesoral.
Clauza Jastrow și legatul cu termen
O formă deosebit de severă a unei clauze penalizatoare este așa-numita clauză Jastrow. De obicei, se stabilește că moștenitorii care nu își cer partea legală după moartea primului decedat primesc din succesiunea acestuia un legat egal cu partea lor legală. Aceste legate ajung la copii abia după moartea soțului supraviețuitor și devin datorii din succesiune. Aceste datorii din succesiune reduc prin urmare dreptul la partea legală, iar copilul care și-a cerut partea legală primește o sumă mai mică.
Dezavantajul este că soțul supraviețuitor nu poate deduce obligația legată ca datorie din succesiune, deoarece legatul încă nu este scadent. Copilul trebuie să declare acest așa-numit legat cu termen ca provenind de la părintele supraviețuitor în momentul decesului acestuia. Dacă devine și moștenitor, poate deduce legatul ca datorie din succesiune, a subliniat Curtea Federală de Finanțe.
Legat ca datorie din succesiune
În cazul de față, soții au întocmit un testament berlinez și s-au numit reciproc moștenitori unici, cu posibilitatea ca soțul supraviețuitor să poată dispune liber de succesiune și de bunurile sale. Ca moștenitori finali, soții și-au desemnat copiii. Testamentul conținea de asemenea o clauză Jastrow, conform căreia copiilor care nu își cer partea legală după moartea primului părinte li se acordă un legat cu termen. Acest legat ar trebui să fie la fel de mare ca partea legală la moartea primului decedat. Însă, legatul urma să fie plătit doar după ce va deceda și al doilea părinte. În schimb, un copil care își cere partea legală urma să primească și după moartea celui de-al doilea părinte doar partea legală. Doi copii și-au cerut partea legală și au fost dezmoșteniți.
După ce în prealabil tatăl și apoi mama au murit, ceilalți copii, reclamanta și surorile sale, au solicitat datorii din succesiune în valoare totală de aproximativ 3.300.000 de euro din legatele cu termen după moartea tatălui. Administrația fiscală a stabilit un impozit pe succesiune de aproximativ 383.000 de euro și nu a recunoscut datoriile din legatele cu termen ca datorii din succesiune.
BFH respinge dubla impozitare
Reclamanta s-a opus, susținând că există o dublă impozitare. Reclamanta nu a avut succes. BFH nu vede o dublă impozitare reală. Valoarea legatului a fost inițial impozitată la decesul tatălui la mamă ca moștenitoare unică. Deși legatul exista deja la acel moment, a devenit scadent abia după moartea mamei, astfel încât succesiunea tatălui a trecut la mama fără a fi diminuată. Mama nu a putut deduce obligația legată, deoarece legatul nu era scadent, a zis BFH. După moartea mamei, reclamanta trebuie să impoziteze legatul acum scadent. De asemenea, și succesiunea mamei a fost supusă impozitului pe succesiune, așa cum au precizat judecătorii. În acest caz, reclamanta poate deduce legatul ca datorie din succesiune.
Nu există o dublă impozitare, deoarece sunt implicate două cazuri de succesiune distincte. Aceasta se datorează clauzei Jastrow, a explicat BFH.
În acest caz, prin testamentul berlinez, nu au fost utilizate optim sumele scutite de impozitul pe succesiune. MTR Legal Rechtsanwälte oferă consiliere privind impozitul pe succesiune și alte chestiuni legate de dreptul succesoral.
Nu ezitați să luați legătura cu noi.
